Ma incanta teribil aceasta replica din titlu; ma incanta deoarece incep sa realizez, lately, ca nu tot ceea ce nu e in mana e si neaparat minciuna, ca suntem oameni si ca e OK sa gresim.
Read More...
Aplicabil in cazul meu, e normal sa imi doresc o relatie atat de mult incat sa fac aceeasi greseala pe care am facut-o si cu ani in urma, si anume sa ma las calcat in picioare numai de dragul sa fiu cu aceea persoana. Insa, e la fel de normal sa si incep sa realizez ca unele lucrurile se intampla cand trebuie si nu cand vreau eu, astfel incat am iesit oleaca sifonat din ultima complicatie. :D
Dar... sunt bine! Adica mi-am dat seama unde am gresit, si cam ce ar trebui sa fac ca sa ma pot duce la urmatorul nivel.
Incep sa invat sa ma iubesc mai mult, sa ma ingrijesc mai mult, sa ma respect mai mult. Relax, inca fac gafe de gafe zi de zi si mi-este un pic cam greu sa renunt la toate viciile ce mi-au adus atatea deservicii de-a lungul anilor.
Norocul meu este ca, incep sa adun in preajma mea ( sau poate asta si trebuia sa fie traiectoria mea), oameni ce imi deschid ochisorii astia frumosi :)) . Oameni care mi-au aratat ca pot mai mult daca sunt mai deschis la ideea dezvoltarii mele ca si entitate dintr-un intreg spiritual.
Mai am enorm de mult de muncit cu mine, si cu mintea mea neobosita ce-mi creaza mii de piedici si scuze, dar sunt pe drumul cel bun, STIU asta pentru ca incep sa SIMT.
Per ansamblu, ideea ar fi ca e bine si recomandabil sa gresesti, atata timp cat depui si un efort sa inveti ceva din ele, daca nu din ele macar din timpul pierdut in care incerci sa repari greseala ( sau sa iti aduni sufletul de pe podeaua casei).
Este extrem de simplu: trebuie doar sa vrei!!!
