Cand anii 20 devin istorie

     Am obosit sa par ok. Am obosit sa cred ca sunt ok. Am obosit sa mai incerc sa fiu eu-ul care am fost ani la rand, mai ceva de o decada. Am obosit.

     Vreau sa cred ca, nu mai am nimic in comun cu omul de acum un an. Nu ma refer la o "stergere cu buretele", ma refer la o reinventare a mea, pe baza a ceea ce m-a definit pana acum. Anii '20 mi-au placut, cu toate gafele, experientele, copilarismele, etc, dar pe baza carora vreau sa construiesc ceea ce cred eu ca incepe sa ma defineasca. Redefineasca.

     Acum mi-s proprietar de caine(culmea!), egoist, punctual (si mai culmea!!!), atent la detalii, sacaitor, curios de lucruri noi din categoria 'dezvoltare personala' - asta chiar e ciudat; acum sunt mult si multe. Multe dintre cele care mi-au fost absente in decada anterioara.

    Asa ca, purced la drum iarasi, plin de noi nevoi si de doleante de indeplinit. Daca prind din drum si pe acel cineva care doreste sa imi fie partener, in dreapta mea, atunci fie. Daca nu, promit c-am sa ma bucur de drum si de oportunitatile/piedicele pe care am sa le intampin.

    Asa cum Arghezi credea cu toata fiinta lui ca in momentul cand il pierzi pe copilul din tine, atunci viata ta va deveni pustie, asa vreau sa devin copilul anilor 30 care stie ce vrea si ce trebuie sa faca ca sa le obtina.

    Vreau sa ignor realitatea din juru-mi si sa imi retarget-ez optunile. Vii cu mine sau ... ?
   
Read More...