Nimicnicia, bat-o vina!

Ca sa ajungi la un anumit punct in viata cand iti vei putea permite sa fii stapanul propriei judecati, va trebui sa te lupti cu oamenii " far' de cusur" din juru-ti. Ei!..asta da lucru greu.
Puey, dac-as fi ales sa fiu un om mic, ar mai fi contat sa ma pierd in hatisul multimii atotstiutoare? As vrea sa cred ca da, astfel putand minimaliza ridicolul situatiei actuale. Dar stiu ca, nu intotdeauna ceea ce cred inseamna ca mi se si va materializa.
Anyway, iar divaghez, asa cum prea bine imi sta in caracter. :))
Ideea de baza, ar fi fost aceea ca ne complacem intr-o situatie care nici macar nu reflecta natura umana a fiecaruia dintre noi.
Majoritatea dintre noi ne inconjuram cu oameni mici, purtam masti "ieftine", socializam in medii imperfecte. Cautam sa ne gasim oameni similari noua, facem compromisuri ridicole, iar mai apoi cerem celorlalti, sfidatori, sa ne respecte.
Pe dracu'! Suntem o adunatura de oameni ce nu putem fi incadrati niciunde, dar cu toate astea ne gasiti orisiunde te-ai uita. Relax, din aceasta categorie fac parte si eu, unfortunately!
Un tip pe care EU incep a-l reevalua, asta dupa ce mi-am permis a-l categorisi inca din prima clipa( din motive personale, bineinteles), mi-a spus la un pahar de alcool la o ora tarzie niste lucruri, ce le consider piatra de temelie al noului eu. Multumesc, Zarnav!

A-mi gasi identitatea este ca si cum as cauta acul in carul cu fan, asa ca ma rezum la ceea ce stiu cel mai bine acum.

Nimicnicia, bat-o vina!
Read More...