Puterea unui "NU"

     Nu este vreun articol negativist, asa cum prea multa vreme am obisnuit sa scriu si sa fiu. Nu este nici macar o lectie pe stilul lupului moralist; este, pur si simplu o alegere pe care am invatat sa mi-o insusesc din ce in ce mai des in ultimele luni.

     Admit ca, mi-am dat seama ca NU mai sunt dispus nicicum sa fiu disponibil, sociabil, dragut, serviabil ( asertiv, cum ma tot batea la cap fostul manager ), interesant; si lista poate continua. Pe de alta parte, nici uracios, sarcastic, ironic, acid NU-mi mai face placere sa fiu.

    Totusi, azi sunt fericit. NU am avut o zi usoara la serviciu, NU am castigat la loto, NU am o familie, NU sunt inca pe deplin happy cu felul in care arat; dar , sunt fericit. De ce? Pentru ca, mi-am dat seama ca NU pot controla chiar totul. Ca pana mai ieri, alaltaieri eram convins ca sunt complet singur pe lumea asta, si acum...acum te-am intalnit pe tine. Intr-o seara tarzie, dupa o zi extrem de aglomerata, care credeam ca nu se mai termina, ai venit si mi-ai oferit o intreaga gama de emotii ce am uitat ca mai exista in mine. Credeam ca sunt tot o aparenta, pana cand mi-ai aratat esenta. Esenta ta, si a lucrurilor ce ne inconjoara.

    NU mai stiu cand au trecut zilele, nu te-am vazut sau  avut, decat atunci, insa a fost exact cat as fi vrut sa fie, caci mi-am dat seama ca exist. Si ca, existi!

    Habar nu am unde o sa fiu(/m) maine, insa acum ma bucur ca esti. Zambesc tamp cand primesc un semn de la tine, incerc sa ma limitez in a-ti scrie precum as fi vrut sa-ti scriu, si culmea NU ma deranjeaza. Ba mai mult, imi place raritatea momentului. Imi place ca esti asa, si ca NU trebuie sa ma complic cu explicatii.

    Simplu, mi-e dor de tine ca de o amintire uitata printre ganduri cotidiene. Am zis!

    Asa ca, aleg sa NU mai fiu pesimist, si aleg sa te cunosc cu tot riscul ce presupune acest lucru. :)

Read More...